“Încerc să fiu așa cum altcineva vrea să fiu”
“Îmi este greu să îmi dau seama cine sunt”
“Nu știu în ce direcție să o iau cu viața mea”
“Evit să spun ceea ce gândesc”
“Îmi este mult mai ușor să continui cu ceea ce alege altcineva”
“Am momente în care mă surprind având fantezii că cineva puternic va apărea în viața mea și o va pune pe șine”
“Îmi este greu să îmi exprim emoțiile mai ales când ele sunt diferite de ale celor apropiați”
“Îmi este tare dificil să refuz, să spun NU”
“Evit să mă enervez”
“Nu îmi exprim niciodată furia sau dezaprobarea. Și de cele mai multe ori, în situații în care alții îmi spun că aș fi avut dreptul să fiu furios, eu nu simt nimic”
“Îmi este greu să preiau inițiativa. Prefer să aleagă altcineva ce vom face”
“Încerc să fiu de treabă decât să spun ceea ce simt sau gândesc”
“Mi-ar plăcea ca toată lumea să se înțeleagă bine, să nu existe conflicte și toți să fie bucuroși. Fantezez la o astfel de lume.”
Dacă te regăsești în unele dintre aceste mărturisiri, cel mai probabil ai și tu tendința de a face pe plac celorlalte persoane. Nu înseamnă că te porți așa mereu și cu toată lumea. Poate fi doar în anumite situații și doar cu anumite persoane.
- Ce este comun la toate aceste mărturisiri?
Sunt mai multe lucruri comune cum ar fi :
dorința de liniște,
frica de conflict,
lipsa diferențierii între EU – TU și
lipsa unui EU stabil, puternic, care știe ce vrea, care se cunoaște pe sine, care se place și acceptă, care știe ce simte și căruia nu îi este teamă să fie singur
- Cum te comporți atunci când ai tendința de a face pe plac celorlalți?
Cel mai des încerci să fii altcineva decât ești, încerci să te modelezi încât să fi pe placul anumitor persoane cu care îți dorești să ai o relație de orice fel. Încerci să fii de acord cu ceilalți, să nu îi contrazici, să nu le spui ceea ce gândești în cazul în care ești în dezacord.
Într-un cuvânt, încerci să te integrezi prin schimbări aduse propriei persoane ca să fii pe placul celuilalt.
Poți să nu fii conștient de aceste lucruri, pot veni automat fără să te mai gândești dacă este în regulă sau nu. Există o parte din psihicul tău care are nevoia de a le face pe plac celorlalți cu scopul de a evita reacții care ar putea aduce suferință sau ar rupe relația.
- Să luăm câteva exemple:
Mama îi spune fiului ei Cristi că este supărată pe el pentru că nu o sună îndeajuns de des să o întrebe de sănătate și nu se preocupă de bunăstarea ei. Cristi se simte imediat vinovat și își cere scuze că nu a făcut asta mai des. Inventează imediat o scuză că a fost extrem de ocupat la muncă și de asta nu a mai telefonat de 3 zile. O întreabă ce poate face pentru ea ca să fie mai bine și o ascultă vreme de 30 de minute spunându-i despre suferința pe care a îndurat-o în ultimele zile pentru că unicul ei fiu nu și-a amintit de ea. Cristi nici măcar nu își pune problema dacă ceea ce face mama lui este sănătos sau rezonabil pentru relația mama-copil, ci cu fiecare cuvânt pe care îl aude se simte și mai vinovat pentru că a uitat să îi telefoneze. Singurul lui gând este : “Cum pot să fac să mă revanșez astfel încât astfel de convorbiri să nu mai aibă loc, să nu mă mai simt vinovat?!”
Andreea vorbește de ceva timp pe internet cu un bărbat, iar astăzi se pregătește să iasă la prima întâlnire. Tot ce îi trece prin cap este “Oare o să mă placă?”, “Cu ce să mă îmbrac ca să fiu pe placul lui?”, etc. Nu se întreabă deloc dacă ei îi va plăcea acel bărbat sau nu, nu se gândește la bucuria de a ieși în oraș și de a cunoaște oameni noi, singura ei țintă este aceea de a fi pe placul lui. De-a lungul conversațiilor avute a descoperit multe lucruri despre el cum ar preferințele și hobby-urile pe care le are și fără să își dea seama mare parte din ele și le-a însușit deja. La întâlnire când el spune ceva care este în dezacord cu ceea ce ea tocmai împărtășise, își schimbă imediat părerea și îi dă dreptate lui. Alegerea restaurantului și a filmului sunt în concordanță cu ceea ce lui îi place, iar ea merge bucuroasă acolo fără să se mai gândească dacă sunt și pe placul ei. Andreea nici nu își dă seama că încearcă să îi facă pe plac, ci doar face pentru că acesta este modul ei de a relaționa mai ales cu bărbații.
Ionela are în sfârșit niște prietene cu care se simte bine, cu care poate împărtăși ceea ce simte și pe umărul cărora se poate sprijini când îi este greu. Când una dintre ele face lucruri care o deranjează, ea devine puțin confunză și indispusă, dar de cele mai multe ori schimbă subiectul fără a le împărtăși ce s-a întâmplat. Schimbarea subiectului o ajută să nu fie conștientă de deranjul pe care l-a simțit. Pentru că este atât de bucuroasă că a reușit să găsească persoane cu care să se simtă apropiată, nu își dă voie să vadă și părțile mai puțin plăcute ale relaționării cu ele și cu atât mai puțin să le exprime.
Când acest pattern de a face pe plac este activ îți vine foarte greu să spui NU sau să setezi limite sănătoase pentru tine.
Tendința este de a evita conflictul cu orice preț.
Ai nevoie de aprobarea celor din jur și încerci să eviți dezaprobarea pe orice cale.
Dacă ți se cere ceva, îți este foarte greu să nu îi oferi acel lucru.
Poți avea dificultăți în a-ți exprima sentimentele, dorințele și opiniile.
Cel mai probabil nici nu îți dai seama ce vrei și dacă e sau nu diferit de ceea ce celălalt vrea.
La fel se pune problema și de ceea ce gândești, poți ajunge să nu mai faci diferența între ceea ce este al tău și ceea ce vine din influența celuilalt.
Ajungi în punctul în care simți, gândești și crezi la fel ca celălalt pentru că diferența poate fi AMENINȚĂTOARE pentru relația voastră.
- Cum se manifestă în relațiile de dragoste?
Dacă ești o persoană care are tendința de a face pe plac celorlalți atunci poți să fi atras de persoane care au tendința de a controla pentru că dau senzația că mereu știu ce e mai bine și sunt dornici să conducă și să fie urmați. Atracția este reciprocă deoarece găsesc teren fertil unde pot fi în control tot timpul.
Atunci când intri într-o relație de cuplu cu un tipar de genul eu-fac pe plac cu tu – controlezi , există șanse ca pe termen mai lung lucrurile să se complice.
Oricât de mult ai simți nevoia să faci pe plac celuilalt, atunci când te vei simți într-o anumită măsură în siguranță în relație vei începe să lași la suprafață părți din tine care sunt diferite de cum au fost lăsate să se vadă inițial și nu îți va mai conveni ca partenerul să facă mereu doar cum vrea el/ea și relația să meargă doar în direcția pe care el/ea o decide. Vei începe să ai resentimente pentru că nu simți autonomie și ori te vei retrage emoțional din relație, ori vei reacționa pasiv-agresiv(foarte rar vei ajunge în stadiu de agresivitate evidentă).
Vestea bună este că o astfel de situație deși aduce mult disconfort pentru tine, este un punct foarte bun de plecare în dezvoltarea ta personală.
Și da, relația ta nu va mai arăta niciodată la fel ca la început, dar cu siguranță va fi o versiune mai bună a ei.
Tu cu siguranță vei deveni o versiune mai autentică a ta.
Cât timp nu vei ajunge la o bază de siguranță în care să simți că nu e nevoie să faci pe plac pentru a obține răspuns nevoilor tale, îți va fi foarte greu să vezi această parte din tine, să o recunoști și să fii dispus să lucrezi la ea.
- Ce poți face dacă suspectezi că și tu ai tendința de a te lasă pe tine pentru a face pe plac celuilalt?
1. Primul pas care este valabil oricând îți dorești să te cunoști mai bine, să schimbi lucruri, să îmbunătățești părți din tine care în acest moment te pun într-o situație de disconfort este să observi.
Fii atent la ceea ce spui, la ceea ce faci, la ceea ce gândești!
Există o coerență între ceea ce simți în interior și ceea ce transmiți în exterior?
Exprimi ceea ce simți și în relațiile tale apropiate?
Ai persoane cu care îți este mai ușor să te exprimi, iar altele cu care te temi să faci asta?
Crezi că știi ceea ce vrei, ce îți place, ce îți dorești, care sunt credințele și opiniile tale?
Îți este ușor să spui nu? Poți să refuzi să ajuți pe cineva indiferent de motiv?
Prin observație vei putea să îți dai seama dacă tendința de a face pe plac are sau nu rădăcini adânci în comportamentul tău. Și este momentul în care să decizi dacă vrei să schimbi ceea ce ai observat și ești pregătit să lucrezi asupra acelui lucru.
2. Pasul al doilea vine numai atunci când vei reuși să îți vezi partea din tine care are tendința de a face pe plac. Atunci când vei putea să o observi în toată forma ei vine momentul să afli de ce este prezentă în viața ta.
Ce crede că s-ar putea întâmpla negativ dacă nu ai mai fi de acord cu ceilalți, dacă nu ai mai spune ca ei, nu ai mai face ca ei, dacă ai alege să fii tu?
Ce o sperie?
De ce anume îi este frică?
Răspunzând la aceste întrebări vei afla care este motivul pentru care o parte din tine a ales să se manifeste prin tendința de a face pe plac celor din jur.
3. În pasul al treilea vei aborda credința și frica care stau în spatele acestui comportament. Vei știi care sunt acestea dacă ai reușit să răspunzi cu sinceritate întrebărilor anterioare.
De multe ori ai nevoie să faci această explorare alături de un specialist, alte ori poți să îți dai seama singur că acele frici și credințe pe care le ai astăzi nu mai sunt la fel de valide cum au fost în momentul în care s-au construit.
Să spargi tiparele cognitive și comportamentale nu este cu siguranță o muncă ușoară, dar este posibilă și aduce beneficii majore asupra calității vieții tale!
Lasă teama de-o parte și pășește cu încredere către un Sine mai puternic și integru!